Scopurile descentralizării

Descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale este una din priorităţile actualei guvernări şi unul din obiectivele definite în documentul de reforme „Relansăm Moldova", prezentat partenerilor de dezvoltare la Bruxelles. Mai mult decât atât, obţinerea asistenţei tehnice externe este condiţionată şi de promovarea reformei de descentralizare.

Principalul scop al descentralizării este de a oferi servicii publice de mai bună calitate, la un preţ mai redus, concomitent cu modernizarea structurilor care furnizează aceste servicii. Până în prezent au avut loc anumite acţiuni de descentralizare, dar ele erau sporadice, selective şi nesistematice, urmând mai degrabă formularea de răspunsuri la condiţionări externe, şi mai puţin urmărind un obiectiv strategic de reformă politică a statului şi a societăţii. Descentralizarea a fost tolerată doar în măsura în care efectele sale nu au contrazis modelul ierarhic al administraţiei de stat, singura structură investită cu atribuţii de dirijare a proceselor economice şi administrative.

Descentralizarea pleacă de la premisa că autorităţile administraţiei publice locale sunt mai în măsură să răspundă necesităţilor cetăţenilor, cunoscând mai profund problemele lor, dar şi cele mai bune căi pentru rezolvarea acestora. Descentralizarea înseamnă apropierea deciziei de cetăţean, luarea unor decizii mai adecvate necesităţilor lui. O serie întreagă de servicii publice sunt furnizate mai eficient la nivel local. Învăţământul preuniversitar, asistenţa socială, alimentarea cu apă şi infrastructura rutieră sunt doar câteva din serviciile publice pentru care autorităţile administraţiei publice locale sunt cele mai indicate să ia decizii privind alocarea resurselor.

Descentralizarea nu este un scop în sine, ci o metodă de a furniza servicii publice mai eficiente, în corespundere cu cerinţele şi preferinţele beneficiarilor. Nici un sistem centralizat nu poate răspunde varietăţii nevoilor comunităţilor locale la fel de bine ca autorităţile locale. Totodată, structurile guvernului îşi vor păstra, în cele mai multe domenii, doar atribuţii de reglementare, inspecţie şi control.

Descentralizarea este definită ca fiind transferul, de la autoritatea centrală la autorităţile locale, a competenţelor, precum şi a resurselor financiare necesare. Nu există descentralizare decât în condiţiile în care competenţele trecute în sarcina autorităţilor locale - primării, consilii locale sau consilii raionale - sunt însoţite de alocările bugetare corespunzătoare. Deşi acest principiu stă la baza Legii privind descentralizarea administrativă, el nu se respectă. De aceea, odată cu delimitarea competenţelor, trebuie aprobat şi mecanismul de acoperire financiară. În acest sens, Guvernul intenţionează să finalizeze noua redacţie a Legii privind finanţele publice locale.

Modernizarea administraţiei şi creşterea capacităţii unităţilor administrativ-teritoriale

Un obiectiv fundamental al descentralizării este creşterea capacităţii administrative a localităţilor şi raioanelor (definită ca fiind suma tuturor resurselor aflate la dispoziţia unităţii administrativ-teritoriale - umane, financiare, materiale), care trebuie să devină mai competitive. Obiectivul nostru este de a transforma administraţia publică centrală şi locală într-o administraţie eficientă şi performantă.

Modernizarea administraţiei este necesară, dacă dorim să valorificăm fondurile, la care recent s-a deschis accesul. Dacă nu reuşim să întărim capacitatea administrativă - lucru pe care ne propunem să îl realizăm prin procesul de descentralizare, dar şi prin celelalte elemente ale reformelor - acest deziderat nu va fi posibil.